Blog de umor

unul dintre alea două-trei bloguri pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie

Din clasici ai umorului

with one comment

„Se vedea cât colo că era o femeie pe care te puteai baza, la o adică, femeie muncită, care nu se sfia, când era momentul, să pună mâna pe furcă, pe sapă sau pe topor şi să-ţi dea una-n cap dacă te apropiai prea mult”.

Ioan Groşan – Planeta mediocrilor

Anunțuri

Written by depe

August 27, 2010 at 21:22

Publicat în Uncategorized

Paradoxul lui Boc

leave a comment »

Boc şi Şeitan n-or să accepte niciodată realitatea cozilor de la ghişee.

Dacă întrebi un politician cât de des se fute în cur, el n-o să nege, n-o să te ia la rost pentru impertinenţă, n-o să se uite dispreţuitor la tine spunând că nu vrea să ducă discuţia la un asemenea nivel. Cel mai probabil, politicianul o să dea un răspuns evaziv. O să ne atragă atenţia că problema este mai complexă decât ne imaginăm, că există nişte nuanţe care ne scapă, nişte alifii care elimină durerea.

Prin definiţie, politicienii sunt fiinţe evazive, care se feresc să dea verdicte. Atunci când Adrian Severin a fost întrebat ce părere are despre faptul că la robinetele românilor curge o apă care are două părţi de hidrogen şi doar una de oxigen, parlamentarul a spus că trebuie să se ia măsuri. Dacă se constată că e aşa – să nu ne pripim totuşi, poate sunt testele greşite! – dacă se constată că e aşa, vinovaţii trebuie să răsăpundă. Cum? Conform legii!

Boc se fereşte să-şi recunoască greşeala în cazul depunerii declaraţiilor de venit de parcă astfel şi-ar atrage moartea. „Da frate, i-am pus pe oameni să stea ca vitele la o mie de cozi, am greşit! Doar un prost ar da o asemenea lege şi eu, pe cale de consecinţă, sunt prost.” Politicienilor le e frică de asemenea cuvinte, ceea ce e foarte ciudat. E ca şi cum cuvintele pe care le spun ei chiar ar conta. Nu, prietene! În politică, poţi să spui ce vrei, oricum lumea o să creadă că adevărat e contrariul.

Nu cred că Boc e atât de naiv încât să gândească în felul ăsta: „Stai, mă, nu pot să spun că am greşit şi că sunt prost. Pe urmă, lumea CHIAR O SĂ CREADĂ că am greşit şi că sunt prost. Mai bine spun că situaţia nu e chiar aşa cum o prezintă presa. În felul ăsta, negând evidenţe, lumea n-o să-şi mai dea seama că am greşit şi că sunt prost. Deşi eu ştiu că e aşa.”

Written by depe

August 27, 2010 at 09:46

Publicat în politica

Gheorghe Doja se întoarce definitiv. Acum, cu o firmă de prestări servicii

with one comment

M-am întors după foarte mult timp pe acest blog din mai multe motive. În primul rând, nu am somn. Nu mă înţelegeţi greşit! Asta nu înseamnă că între timp am dormit iar acum sunt treaz pentru prima oară. Mesajul meu e următorul: În calitate de conducător al unei răscoale ţărăneşti, sunt prea ocupat ca să scriu pe blog. Trebuie să apară la orizont – cum ar zice căpitanul Jean Luc Picard – o insomnie enervantă ca să îmi recuperez parola de wordpress. Care, apropo, e „muiebasescu”. Încercaţi! De fapt, nu e asta, dar e una dintre parolele pe care cunoscuţi de-ai voştri din sistemul bugetar sigur şi-au pus-o la mail sau la facebook.

Sunt dator cu câteva informaţii. Ce am făcut eu în tot timpul cât nu am fost prezent pe blog? Păi s-o luăm în ordine, că pe urmă iar ne încurcăm. În primul rând, am călătorit. Am călătorit mult, chiar foarte mult. Ca să înţelegeţi mai bine, dacă aş fi futut cât am călătorit, coaiele mele ar arăta acum ca două stafide. De fapt, ce tot zic eu aici?! Ar arăta ca trei stafide! Mai exact, ca stafidele alea pe care le găsiţi în ciocolata Milka cu alune şi stafide. Ok, nu e o comparaţie care să mă avantajeze. Unii ar putea înţelege de aici că mă cac pe mine, ceea ce nu e cazul. N-am mai făcut asta de mult timp, de aproape doi ani.

În tot timpul cât am călătorit, am învăţat două lucruri: Să organizez răscoale ţărăneşti şi să organizez răscoale ţărăneşti. Cum ar veni, am învăţat foarte temeinic să organizez răscoale ţărăneşti. V-a plăcut cum am zis-o? Procedeul ăsta retoric l-am învăţat dintr-un manual de organizat răscoale ţărăneşti. Pentru că ţăranilor trebuie să le vorbeşti ca la proşti, ca la corporatişti.

Mi-am dat seama că vreau să îmi deschid o afacere. Şi cum la altceva nu mă pricep, mi-am deschis o firmă de organizat răscoale ţărăneşti. Clienţii mă sună şi eu le organizez răscoala. Fac rost de oameni, de costume, amenajez tabăra, aduc trupe, nu-mi scapă niciun detaliu. Clienţii să-mi spună doar ce preferă, ce revendicări au.

Acuma, inevitabil, dai peste tot felul de nebuni. Unii, mai de modă veche, vor să vadă inclusiv ceaşaful pătat cu sânge. Şi credeţi-mă, e greu de procurat aşa ceva, mai ales când răscoala e îndreptată împotriva lui Băsescu. Se ştie că Băsescu, zombie fiind, nu are pic de sânge în el.

Ei bine, da, bănuielile voastre sunt adevărate. Împotriva Băsescu trebuie eu să organizez acum o răscoală. Este o mare provocare pentru mine, dar cred că voi reuşi. Haha, glumesc. Voiam doar să văd şi eu cum e să vorbeşti ca o pizdă udă de emoţie. Nu, nu e o mare provocare. Şi deşi nu e o mare provocare, tot n-o să reuşesc pentru că – hei! – sunt Gheorghe Doja, iar Gheorghe Doja o sfârşeşte rău, torturat de suveran sau, în cel mai bun caz, de remuşcări. Şi de hemoroizi.

Mâine o să vă povestesc cum am intrat în afaceri. Poate vă dau idei.

P. S. Mai e un motiv pentru care am revenit pe blog. În timp ce îmi petreceam o frumoasă vacanţă la mine la ţară, în secolul 16, de unde sunt eu, un fan mi-a transmis următorul mesaj: „Dude, nu mai trăi în trecut! Trăieşte în prezent! Dacă trăieşti în trecut, nu rezolvi nimic, pentru că în trecut femeile nu prea se spălau şi le cădeau dinţii una-două!”

Written by depe

August 24, 2010 at 23:53

Publicat în aberatii, Gheorghe Doja

Metode de tortură medievale: Tortul cu ciocolată şi vişine

with one comment

Să zicem că erai şi tu un rege însetat de sânge. Nimic anormal, fără devieri patologice, un simplu cetăţean care voia ca adversarii lui să moară în chinuri. Dacă te ţine buzunarul, dai un ospăţ duminică seara, cât încă mai e etapă în Liga I. Îi chemi pe toţi boerii pe care ai boală şi îi aşezi la masă. Cu ăia cu care te înţelegi bine n-ai treabă, dacă încearcă vreunul să între îl ţii la poarta castelului, să bălească. Cu ocazia asta abia ţi se mai umple şi ţie şanţul de apărare dimprejur.

Le explici ălora de i-ai pus la masă că vrei să te împaci cu ei, că a venit vremea ca duşmănia de pe lume să piară, că viaţa e prea scurtă, că oricum n-o să avem prea curând echipă în Liga Campionilor, aşa că ce rost are să ne purtăm duşmănie. Citește restul acestei intrări »

Written by depe

Ianuarie 18, 2010 at 22:35

Publicat în aberatii

Din ce cauze ne mai sinucidem?

with 3 comments

Iniţial, am citit în ziare că o fată s-a sinucis după ce a văzut Avatar. Acum citesc că există şi un băiat din cauza căruia s-a sinucis fata după ce a văzut Avatar. Cum ar veni, e normal ca în zilele noastre, fiecare sinucigaş care se respectă să aibă şi un film, şi o persoană, şi o maşină, şi un animal de casă, poate chiar şi o culoare din cauza căreia se sinucide.

Cum ar zice Mircea Badea, e de porc să te sinucizi aşa, de la o singură chestie. Nu mai e ca pe vremuri, când te sinucideai, să zicem, din cauză că te-a lăsat nevasta. Acum tragedia are mai multe aspecte. Te sinucizi din cauză că te-a înşelat nevasta, după ce te-ai uitat la Nea Mărin miliardar. Dacă în seara aia a făcut şi Rapidul doar un egal acasă cu Craiova, deja te-ai sinucis pentru culorile vişinii. Mă întreb unde o să apară prima oară ştirea despre omul care s-a spânzurat după ce a citit Libertatea.

Written by depe

Ianuarie 18, 2010 at 16:37

Blog de umor recomandă

leave a comment »

Sunt amic şi coleg de scriitor publicat. Mihai Radu, care scrie pentru mase la TNR şi Plai cu boi, face şi literatură, din care a publicat, în iarna asta, un volum de proză scurtă. Se numeşte „Hobby şi alte povestiri”, e scos de editura Vremea şi se găseşte în librăriile din toată ţara, atât timp cât există cerere.

Written by depe

Ianuarie 4, 2010 at 13:27

Publicat în ia incearca asta

Viaţa sexuala a americanilor. Ce inseamna sa futi de pe jos

with 3 comments

Lupu îmi zicea, acum ceva timp, că americanii sunt în stare să fută orice, numai să nu fie nevoiţi să şi-o ia la labă. Bineînţeles, pentru cei care aţi intrat mai târziu pe blog pare că vorbesc cu animalele. De fapt, Lupu e cealaltă persoană care scrie aici. Deci, rămăsesem la faptul că americanii nu au standarde. Practic, ar fute şi de pe jos. Şi nu mă refer aici la femei cu picioarele amputate, pe care le găseşti pe jos pentru că nu se pot deplasa decât târându-se. A fute de pe jos înseamnă a fute orice, fără niciun fel de dicernământ, fără aplicarea unor minime criterii estetice (are un neg păros pe faţă? atât timp cât nu are şi unul în ceafă, e ca şi cum n-ar avea nimic. şi chiar dacă ceafa îi este în aceeaşi măsură acoperită de negi păroşi, atât timp cât arătarea e diferită de propria mea mână, nimic nu o poate descalifica).

Written by depe

Decembrie 28, 2009 at 10:22

Publicat în aberatii

%d blogeri au apreciat asta: