Blog de umor

unul dintre alea două-trei bloguri pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie

Despre “Stop Online Piracy Act” ?i cum trebuie protejate drepturile de autor

with one comment

Image

“Stop Online Piracy Act” e un proiect de lege care se discuta acum in Statele Unite. Legea ar da dreptul unui detinator de drepturi de autor sa ceara ca un site sa fie blocat, ar penaliza firmele de advertising care au legaturi cu un astfel de site, daca acele firme nu ar inceta colaborarea, si ar putea sa blocheze transferurile financiare spre detinatorii lor. In plus, motoare de cautare ca Google ar putea fi obligate sa scoata siteurile respective din rezultatele cautarilor. Detaliile nu conteaza acum, dar puteti sa cititi aici.

Este de neevitat concluzia ca piratarea aduce pierderi foarte mari industriei de divertisment. Legea asta nu este decat un increment la status quo, deci nu e justificat sa spui ca o sa duca la moartea internetului, sau mai stiu eu ce. Dar ceea ce nu inteleg cei ce o sustin este ca legea e gandita cu situatia actuala in minte. Daca am invatat ceva in ultimii zece ani este ca piratarea nu dispare, chiar si cu legi menite sa o opreasca, si metodele in care se face se adapteaza la situatia legala din practica. De exemplu, acum daca se blocheaza nume de siteuri, oamenii pot folosi adresa de IP. Daca se blocheaza asta, se pot folosy servere proxy, sau alte servere de DNS din afara Americii, nemonitorizate. Se pot lua si masuri impotriva la asta, dar exista si contramasuri. Automatizarea poate face acele contramasuri relativ simple si pentru utilizatorii nesofiticati.

Vreau sa dau un argument filozofic impotriva acestui gen de joc cu legi si contramasuri. Sa facem un experiment mental. Presupunem ca oamenii au la indemana tehnologia care le permite sa faca contact cu alti oameni, si sa transfere copii digitale a tot ceea ce detin. Nu e important in ce fel sunt facute copiile, sau cum se formeaza legatura inre ei. Important este ca e posibil ca un grup de 100, poate 1000, de oameni s? poat? forma o comunitate inchisa, in care transferurile se intampla ascuns. Sa zicem ca sunt transferuri criptate pe o retea publica. In principiu, singurele metode in care ai putea sa previi asa ceva includ ori monitorizarea transferurilor, ori controlul felului in care se fac transferurile, sau, in orice caz, o combinatie care functioneaza in context.

Cu asta in minte, este evident de ce orice lege care incearca sa previna piratarea va fi acuzata ori de faptul ca afecteaza dreptul oamenilor la comunicari private, ori ca impune reguli care fac internetul inflexibil si impiedica inovatia. Un sistem mixt, in care drepturile de autor sunt protejate doar in parte, nu pare a fi mai bun decat extremele, din cauza ca piratarea se adapteaza legilor care exista, si legile pot impiedica activitati inovatoare, sau chiar si legale. Acum discutia se reduce la a considera doua alternative. Una este cea in care drepturile de autor sunt protejate perfect, dar in care sistemul este rigid si controlat. Va puteti gandi la un internet in care un site ca YouTube nu ar putea aparea, sau in care nu exista nicio posibilitate pentru un Netflix sa existe. A doua are un internet liber, in care se face multa piratare si exista pierderi gigantice pentru industria de divertisment, dar in care legaturile si inovatiile sunt usor de facut, si toata comunicarea este libera. Cand pui problema asa, e mult mai usor de ales.

Pentru mine, informatia digitala de acum este cam in aceeasi situatie in care ideile erau acum 100 de ani. E de neinteles in ce fel poti opri raspandirea ideilor fara sa opresti disctiile libere, sau fara ca macar sa le monitorizezi. Din cauza ca tehnologia o sa devina din ce in ce mai puternica, un film nou de la Hollywood copiat la calitate maxima este acum aproape ca o idee. Filmul este reproductibil la infinit, cu cost zero, si usor de folosit de o singura persoana in privat, cu tehnologii usor accesibile. E usor de inteles de ce am vrea sa extindem sensul de proprietate la idei, si e deasemenea usor de inteles de ce n-are sens. In acelasi fel, conceptul de proprietate la produsele digitale o sa trebuiasca sa fie aplicat diferit.

Cred ca singurul fel in care putem proteja produsul digital este in sens economic. In acelasi fel in care limitam dreptul de a folosi un patent pentru castiguri economice, putem face ca doar cei ce creeaza continutul digital sa poata sa faca bani din asta. De exemplu, am putea zice ca daca exista o afacere in care direct sau indirect se distribuie copii digitale ilegale, atunci afacerii i se pot lua banii. Dar daca nu e vorba de un schimb financiar, atunci nu ar fi nicio problema. Evident, e neclar unde e vorba de o afacere, si unde e doar ceva informal. Sunt multe cazuri limita, si nu e clar in ce situatii am vrea sa prevenim transferurile. Dar problemele astea sunt oarecum paralele cu problemele legale in legatura cu patentele. Ce e mai important este sa nu ne bagam in contactele personale dintre oameni, si sa nu facem din internet vreo structura rigida, in care un grup de firme sa controleze felul in care se distribuie informatia.

Anunțuri

Written by Surge

Aprilie 8, 2012 la 23:41

Publicat în Uncategorized

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Nu ai mai postat de ceva timp pe blogul tau, astept sa revii cu noutati

    Ana

    August 7, 2012 at 11:41


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: