blog de umor

După ce a preluat controlul asupra Parlamentului, poliţia moldoveană a arestat câteva zeci de protestanţi. Din primele informaţii, se pare că au fost vizaţi în primul rând luteranii şi unitarienii aflaţi în zonă.

Pe la sfârşitul secolului 13, o ceată de vikingi blonzi s-a adunat să găsească un nume pentru ţara lor. Toţi înalţi, bine făcuţi, cu plete şi coifuri de fier pe cap. Mâinile lor păroase sunt pline de sângele pescarilor pe care tocmai i-au omorât, just for fun, în cel mai recent raid pe mare.

Mai toţi au armele la vedere, nu se ştie niciodată când va veni următorul moment de plictiseală, în care vor simţi iarăşi nevoia să iasă din banalul cotidian smulgând din piept inima unui nefericit sau jucând x si 0 cu lancea pe spatele unei virgine.

Răcnesc tot felul de nume, care contin multe consoane. La un moment dat, unul propune o denumire în care raportul consoane/vocale este mai mic de 5 la 1. Uite gheiu! exclamă ceilalţi, dar nu se amuză prea mult, ci îl dezbracă, îl leagă de un stâlp şi încep să scrie, cu săbiile, pe pielea lui, primele Chuck Norris facts consemnate de istorie.

După aceea, vikingii înalţi, blonzi şi păroşi de întorc la demersul lor profund masculin de a găsi o denumire cu multe consoane pentru ţara pe care tocmai au fondat-o. Încep iar să urle, cu o voce joasă, sigură pe ea, tot felul de denumiri imposibile, numai că, la un moment dat, corul lor e întrerupt de apariţia unei pirande, care iese în faţă făcându-şi loc cu coatele.

După un moment de tăcere apăsătoare, ţiganca vine cu propria propunere:

“Haules baules, să moară ce-am prin casă, eu zic să-i spunem Suedia, ca lu fii-mea aia mică”.

Lupu: Dar de ce oare au acceptat vikingii aceasta denumire? Misterul este dezlegat daca ne amintim de o veche legenda tiganeasca. Se pare ca aceasta piranda era o astroloaga, o ghicitoare, o magicianca, o vrajitoare nivelul 10 calatoare in timp. Vikingii erau pregatiti sa-i dea cu barda-n teasta si apoi sa joace x si 0 pe spatele ei, dar ea imediat a deschis o servieta din piele, si din servieta au cazut niste hartii cu portative muzicale insemnate “Gavrilescu” si niste pungulite cu tot felul de prafuri si ierburi. A luat apoi una din pungi cu un praf alb si le-a dat pe la nas vikingilor. Ce-a urmat apoi a fost o orgie ca-n povesti. Trei zile si trei nopti a durat totul. Asta explica si cei cativa suedezi bruneti pe care ii veti intalni in ziua de azi.

Nu pot să scriu ceva liniar pentru că mă dor toate alea şi oricum detaliile nu se leagă într-o naraţiune coerentă. O să mă rezum la atât: Ieri mi-am închiriat o bicicletă. Pentru numai cinci ore. Dar a meritat. Avea de toate. Până şi o cursă de şoareci, chiar în spatele şeii. În metrou am văzut un pensionar care semăna cu Rawls. E bine că avem două biciclete. Dacă o fură cineva pe una, îl alergăm cu cealaltă. Da, şi pe urmă îl băgăm în portbagajul bicicletei, ca badigarzii lu’ Gigi. Într-o zi, prin curtea liceului, i-am auzit pe unii vorbind: E unu care vine la şcoală cu o geantă plină de CD-uri. Nu ştiu ce carte mai învaţă ăla. Pe treptele din faţa bibliotecii judeţene găseai mereu seara o gaşcă de indivizi dubioşi care îi fugăreau sistematic pe colegii mei care stăteau pe Unirii (pt Lupu: btw, iti amintesti ca s-au luat odată şi de noi?). Şi apropo de bullies, la grădiniţa cu program prelungit unde am fost coleg cu Lupu era o femeie de serviciu care ne bătea atunci când vedea că nu dormim. Doamna Dinu. Odată mi-a futut şi mie o mătură, când m-a surprins vorbind cu un coleg la ora la care era programat somnul de după amiază. Cel mai rău mă aşteptam să fie atunci când i-am dat un picior în faţă unui alt coleg şi i-am spart buza. Din fericire, am descoperit că nu o deranja atât de tare că ne batem între noi. Avea o problemă doar cu faptul că nu dormim. Ceea ce îmi aminteşte de episodul din South Park cu războinicii ninja.

Depe: ma gandeam o data sa scriu un post despre cat de des te caci tu, da am zis sa te intreb inainte
Lupu: cat de des ma cac eu?
Lupu:
Depe: pai
Lupu: pai ma cac des?
Depe: da, te caci des
Lupu:
Lupu: poti sa scrii
Depe: 1. la sfarsitul clasei a opta am facut noi o excursie spre manastirea ciolanu. te-ai dus de vreo zece ori in tufisuri sa te caci
Lupu: hahaha
Depe: 2. desi stai la cateva blocuri de mine, se intampla des, cand ma vizitezi, sa te duci la baie sa te caci
Depe: 3. am fost asta iarna intr-un un pub de langa sala sporturilor si am stat acolo vreo 45 de minute, dintre care 15 tu le-ai petrecut la baie, unde te-ai cacat
Lupu: hahaha
Lupu: pai vad ca deja ai un outline la post
Lupu: )
Depe: pai cred ca o sa pun fix discutia asta

Noaptea trecută s-a dat ora înainte. Partea bună e că am o scuză în caz că întârzii la muncă. Partea proastă e că trebuie să merg la muncă duminica.
Continue reading Ora de vară…

Pentru că ruşii sunt, de felul lor, mai slavi de înger.

Din discuţiile pe care le-am avut în ultimul timp cu Lupu şi cu un alt prieten, mi-am dat seama că există subiecte, dacă nu neapărat amuzante în sine, cel puţin cu un mare potenţial comic. Am încercat să fac un top 5 al respectivelor subiecte. Din păcate, glumele cu care ar fi trebuit să exemplific sunt prea deplasate chiar şi pentru blogul ăsta.
Continue reading Cele mai amuzante în sine subiecte…

E 2:42 am. Abia m-am trezit după un somn de două ore. Dacă mâine n-ar trebui să mă trezesc de dimineaţă, acum mi-aş face o cafea şi m-aş pune pe scris. O să mă rezum, totuşi, la o observaţie gratuită. Cei care au prietene grase ar trebui, până la urmă, să fie optimişti. Să vadă partea plinuţă a paharului.