blog de umor

Citesc Intelectualii, de Paul Thompson, una dintre cartile cele mai gratuite pe care le-am deschis vreodata. Si nu e gratuita la propriu. Dimpotriva, am dat pe ea 35 de lei. (Btw, asta imi aminteste de o gluma proasta pe care o foloseam mai demult: Ai fost acolo? ma intreba cineva, la care eu raspundeam: Nu, dimpotriva, nu am fost!)

Dar sa revin la gratuitatea cartii. In cel mai bun caz, Thompson da dovada de naivitatea unui suporter prescolar care afla ca Mutu nu joaca fotbal in primul rand cu gandul la fani, ci mai mult la propria cariera. Thompson pare dezamagit ca Marx nu e chiar asa de stiintific pe cat se pretinde, ca Russel nu venereaza logica si in viata privata, ca Sartre nu privilegiaza actiunea, asa cum le spune altora sa faca, etc. Cu alte cuvinte, Thompson observa ca popa nu face tocmai chestiile pe care le predica, iar asta e marea gaselnita care sta la baza dispretului lui fata de oamenii care lucreaza cu idei. E ca si cum un inginer ar fi desfiintat pentru ca, desi proiecteaza mecanisme complicate care stau la baza unor masinarii, nu e in stare sa bricoleze nimic in propria gospodarie.