blog de umor

Pentru ca in ultima batalie impotriva armatei regelui mi-am luat-o rau de tot, am hotarat sa fac niste executii sumare. Btw, niciodata nu mi-a dat seama de unde vine expresia asta.

Mi-a fost destul de greu sa aleg tipul executiei, dar pana la urma m-am decis in favoarea decapitarii. Sunt un traditionalist. Nimic nu se compara cu un cap lovit in repetate randuri cu securea din cauza ca se incapatanzeaza sa nu se desprinda de corp. Urletele condamnatului, graba miloasa a calaului care nu stie cum s-o duca la capat cat mai repede, sangele care curge in valuri ca dintr-un dozator de inghetata stricat. Ah, micile bucurii ale vietii!

Vestea ca ii omor nu i-a surprins pe locotenentii mei. Ba chiar s-au si bucurat. Daca ar fi fost prinsi de rege ar fi trecut si prin cateva zile deloc placute de tortura. M-a mirat doar unul mai carnat care mi-a zis cam asa: Da de judecata nu avem parte?

Da cine te crezi, Ally McBeal? m-am rastit la el, ascutindu-mi sabia pentru a-l omori fara ceremonial, cu mana mea, pe loc.

Ceilalti au inceput sa-l injure printre dinti. Orice zi cu care era amanata executia sporea sansele de a fi prinsi de rege si purtati, cu o teapa groasa infipta-n cur, deasupra satelor, sa moara de foame si de rusine in timp ce matele le sunt roase de tetanos.

-Poate ca ar trebui sa te predea pe tine regelui, el sigur o sa-ti asigure un proces corect, a zis unul mai cu limba ascutita, pe care ceilalti il desemnasera in soapta ca avocat al grabirii executiei.

-Da, da, strigara ceilalti aprobator. De ziua ta!

Poftim? i-am intrebat nepricepand aluzia la melodia de la Parazitii.

Bine, daca vreti proces, proces sa fie. Dar cine sa-l judece?

L-am sunat intr-un tarziu pe Ioanitoaia, ca el se ocupa cu asa ceva. Era intr-un cantonament cu nationala si scria un reportaj devastator despre incompetenta lui Piturca.

-Ce faci, vii la proces, ca am vazut ca te ocupi cu din astea? l-am intrebat.

-A, nu, eu sunt cu recursul acum, a zis la telefon Ionanitoaia, desfiintand cu mana cealalta metodele de antrenament ale lui Piti.

-Deci trebuie sa faca gusterii recurs ca sa vii?

Un recurs insemna o amanare suplimentara a executiei. Auzind ce vorbeam, locotenentii damnati isi blestemau zilele. “Care ai la tine un tub de somnifere in plus?” se auzea vag din zona incaperii in care erau stransi.”On the highway, not across the road”, isi dadeau ei sfaturi poliglote. “E nevoie de sapun sa alunece repede, sa-ti rupa vertebrele din prima.”

-Da, la recurs vin, sopti Ioanitoaia, in timp ce, cu mana dreapta, ii dadea lovitura de gratie lui Piturca.

Baieti, maine avem procesul, le-am zis cu blandete. O sa-l judec eu, dar nu va faceti griji. O sa va tai la toti capul si totul o sa se termine cu bine!

(va urma)